Fotografia: danter storia y cuntemporanità
Na ntervista al presidënt y al vizepresidënt dl Fotoclub Gherdëina

La fotografia ie na forma artistica che tol ite n mumënt y proa a l rënder unich. L ie na forma artistica rica de storia, na storia che se à mudà dal 1839, canche l ie nasciù la fotografia a Paris, nchin ncuei, nce tres i social media, coche mé per dì Instagram.

La lia dl Fotoclub Gherdëina ie nasciuda tl 1981, dan carant’ani, y cun si presidënt Arik Oberrauch y vizepresidënt Vinzenz Dellago ons rujenà dla richëza dla fotografia: dl’evoluzion, dla pazienza, dla postproduzion, dla pertes positives y negatives dl mesun che uni persona à al didancuei de fé na foto cun l telefonn.

Co se à pa mudà, nce te Vosta lia, la maniera de ti jì permez ala fotografia?
Arik Oberrauch: Ntlëuta fova dut analogh, l fova l film, duta n’autra storia. N messova se svilupé la fotografies nstësc, y n ne savova nia danora sce la fotos fova garatedes o nia; al didancuei vëijen pu bel snel coche ie la fotografia che n à fat. Al didancuei vëniel pu nce fat scialdi plu fotografies, l tleca mé pensé a nosc fonins.
Vinzenz Dellago: Con i telefonns iel dut automatich. É iust liet n articul te na zaita te chël che l fova scrit che la cualità dla fotografies fates cun l fonin va tresora suvier, ma la cualità di fotografs che fej fotografies cun l fonin va juvier. Ajache l ie tan dut automatisà, che n ne daussa plu fé nët nia, n ne n’adrova belau nia plu da pensé.

Cie uel pa dì, per Vo, fé na fotografia?
Oberrauch: Per mé uelel dì “tò” n mumënt, che n ne udëssa bonamënter nianca ora zënza la fotografia. Chël ie n milisecunt de n mumënt. Chël ie chël che me sà bel a mi. Sce n à mpue l uedl, pona vëijen – pòssen se nmaginé – nce danora cie che pudëssa capité. Datrai iel sambën nce na surpreja, iló iel sambën nce la fertuna de vester tl drë’ mumënt tl drë’ luech.
Dellago: Per mé iel tenì fërms i plu biei mumënc. L plu bel ie per mé fotografé chël che l ie tl’atmusfera, tl ciel, dantaldut de nuet ma nce via per l di. N vëija truepa cosses nteressantes, d’uni sort de aparizions. Al didancuei à trueps danz massa prëscia o stress, y nsci ne se tòlen belau nianca plu dl’aurela de cialé su tl ciel.

Instagram ie n social media basà belau defin mé sun fotografia y video. Te ce maniera, positiva o negativa, àl pa mudà l mond dla fotografia, do Vosc ntënder?
Oberrauch: La pert positiva y nteressanta ie dessegur che uni persona à l mesun de mustré si fotografies. Dal’autra pert iel da dì che l va dut mpue massa debota: na fotografia che mëti ite śën, ie te n’ëura bonamënter bele “vedla”. Chël ie da muië. Na pert scialdi negativa iel danz nce sce n ti cëla ai hotspots (luesc cunesciui te chëi che truepa jënt va a fé na fotografia, ndr), che nëus on mé per dì te Gherdëina, sa mont, ulache Instagram tira truepa jënt. Chësta jënt ne n’à suvënz degun respet, no per la natura, no per l grunt di autri, ajache la muessa assolutamënter avëi chësta fotografia. Ie fajeré dinrer la fotografia che duc fej.

Sëis’a Vo plu fotografs che fej puecia fotografies o truepes?
Oberrauch: Ie persunalmënter son plu de chëla de fé puecia fotos y chëles bones. Chësta ie nce na cossa de chiche vën dal analogh, che savova che l film custova. Cun l digitel, cun mascins che fej nce 50 fotos al secunt, iló muessen ngali abiné zeche de bel, ma chëla n’ie do mi ntënder nia la finalità.
Dellago: Son a una cun Arik. Nianca ie ne feje truepa fotos. Ie son nce usà da ntlëuta, canche n messova sparanië cun l film. Leprò iel nce da lauré sun la fotos da dedò, y sce n à n grumon de fotos, iel da bestia n gran lëur. Ie feje plu gën manco fotografies, scenó ne fìnen nianca plu de lauré lessù da dedò (s’la rij, ndr).

Finon via rujenan dl lëur do la fotografia: tan mpurtant ie pra l lëur sun l computer, y tant iel pa vëira che na foto ie suvënz plu Photoshop che no realtà?
Oberrauch: Chësc vën a dì dal fotograf. Truep lëur, truepa manipulazion, vën bele fat dal fotoaparat nstës, canche n fej la fotos tl format JPEG. Pona iel l format RAW, pra chël che l fotoaparat ne fej belau nia. Iló sce toli ca la foto zënza ne fé nia, pona dìjela ora puech. Iló possi pona lauré lessù, y ue for purvé a ruvé al pont dla sensazion che é abù canche é fat la foto.
Sce l ie plu Photoshop che no realtà, chël ie pona da udëi pra uni fotograf, ma l ie da vëster senzieres, de dì ce lëur che n à fat.
Dellago: Uniun à l dërt de lauré cun si fotos coche l uel. Coche dij Arik, sce n mët ora nzaul, pona vàla de dì cie che n à fat. Ma sce l fotograf ie cuntënt, pona vàla pu bën. Ala fin di conc, feji pu ie for na foto per mé nstës. Pona sce la me plej, son cuntënt; sce la ti plej monce ai autri: mo miec. La foto vën ora dal cë, no dal aparat.

[Bruno Maruca]