Matthäus Crepaz: na vita per la mujiga
Na ciaculeda cun l cumposidëur y dirighënt de Gherdëina

Matthäus Crepaz reprejentea urmei n simbul per la mujiga te Gherdëina. On purvà a ntënder velch deplù de chësc simbul, de si pascion per la mujiga y dla nterpretazions che l ti dà.

Da ulà vën pa chësta gran pascion per la mujiga?
Dessegur da mi genitores, dantaldut da mi pere, che me à fat cunëscer la mujiga tlassica y che me à for tëut pea tl luech canche la Mujiga de Urtijëi n sunova su una. Mi oma à na pascion per la mujiga da mont y nce chëla me ie resteda nchin ncuei. Tramedoi me à for sustenì y mostra nchin ncuei truepa legrëza cun mi vita da musizist. Muesse nce dì, che zeche de pascion me ie dessegur nce unit dal univiers o da Chël Bel Die. Ie é da for incà chësta pascion, bele da canche fove pitl insù… da canche me lecorde.

Fajon n var inant: co y can nasc pa l Matthäus Crepaz cumposidëur?
Posse dì che é scumencià a “nventé” mujiga cun 8-9 ani. Ove a cësa n keyboard de mi sor. Iló sunovi suvënz do cianties che cunesciove. Y canche ne fove nia segur de coche la ciantia jiva inant, me nventovi nstës zeche. Y nscila sons ruvà ite te chësc mond de “nventé” mujiga, tl mond dl cumposidëur. L prim pez de mujiga che é scrit defin da sëul, fova n pez scialdi scëmpl. Ove bonamënter n diesc ani. L prim pez che ie pona nce unì sunà y purtà dant a n publich, ie stat la “Brass Fanfare” (2006), che an sunà cun l Urtijëi Brass Quintett. Tlo possi dì che Jonas Pitscheider, sunadëur dla tumbrëta tl cuintet y cumpani, me ova mutivà a fé l cumposidëur.

Ciuna ie pa la mujiga che scutëis su tla situazions plu desferëntes? Iel pa desferënzes danter chël che scutëis su mé per dì te auto o a cësa sun canapé, per fé n doi ejëmpli?
Ie scote su d’uni sort de mujiga, dessegur n majera pert mujiga “tlassica” y mujiga da film. Ma nce mujiga da mont – chëla vedla y tradiziunela –, rock, pop y n.i.. Cie che ne scote nia su tan gën ie rap y Schlager, ma nce iló iel ezezions. Ie cële de resté daviert a d’uni sort de mujiga. Ne ulësse mei stlù ora na sort de mujiga. Rate che l sibe coche cumposidëur mpurtant avëi truep inputs, unfat de ce sort.
La desferënzes danter chël che scote su, ne reverda nia la luegia ulache son, ma plucheauter coche l’é te chël mumënt. Sce é n di cun scialdi note, pona scoti gën su mujiga che me dà relax, y chël possa vester sibe mujiga tlassica che nce mujiga meditativa. Canche muesse puzené o rumé su la cësa, pona scoti gën su mujiga da druch, y chël possa vester mujiga da mont, mujiga “moderna”, ma nce mujiga tlassica o da film. L ie nce mumënc te che che son ju de moral y scote su mujiga ativamënter, zënza ne fé zeche d’auter. Iló iel belau for mujiga tlassica.

Ora che cumposidëur, sëis nce dirighënt. Co ëis’a abinà chësta pert dla mujiga, y ciuna sort de mujiga Ve sà pa tlo chëla plu faszinënta da “tenì sot ala bachëta”, sce l n ie una o de plu?
La faszineda dl dirighënt éi bele da for incà. Da pitl mut, canche mi pere me tulova pea pra vel’ cunzert de na Mujiga, ti cialovi for al dirighënt. Ne sé nia ciuldì, ma la fova for nscila. Mustré su mujiga cun n muvimënt, me savova y me sà mo for n mistere faszinënt. Ie son n musizist scialdi emutif, y perchël sons dassënn te mi elemënt sce la mujia ie emutiva, unfat de ce sort che la ie. Ma sambën à la mujiga tlassica l majer repertoire, l plu desvalif, y perchël abini iló la majera pert dla mujiga che ie faszinënta da pudëi “tenì sot ala bachëta”.

Ëis nce nsenià mujiga te scola mesana. Co ti sëis’a jit permez a chësta forma de nseniamënt y cie uel pa dì per Vo “nsenië mujiga”?
Nsenië mujiga te na scola mesana ne ie nia saurì. La scola mesana ie na scola de ublianza. Te na tlas de vint sculeies n iel povester n cinch che à n nteres scerio per la mujiga, ma dut l rest à manco nteres y purempò iela nscila che uni persona scota gën su mujiga, unfat de ce sort. Y avisa chël pont ovi pona purvà a tò ora. É for purvà a ti jì ancontra al nteres di sculeies y son pona muet da iló. Sambën ti ovi nce nsenià cosses nueves, che i ne cunesciova mo nia. Tlo rati ie mi pascion stata de gran mpurtanza per la materia. Rate che sce l maester à na pascion, pona iel nce bon che I la porte inant ai sculeies. Nsenië mujiga ie zeche de gran mpurtanza. Chël ne diji nia mé ajache son musizist, ma nce ajache n sà dala scienza umana che la mujiga nes juda a svilupé criatività, la cumpetënza de mustré y de “lascé ora” emuzions y monce a svilupé capaziteies nteletueles. Chëstes ie dutes cumpetënzes che n ne adrova nia mé per fé mujiga, ma tl mond dl lëur, dla economia y te duta nosta sozietà moderna. Nsenië mujiga ne ie dessegur nia for sauri, ma la vëije coche na bela respunsabltà o nce n cuntribut che n possa ti dé ala sozietá.

Danter la truepa esperienzes che la mujiga Ve à purtà, ëis fat n medley per i 80 ani de Giorgio Moroder. Co ie pa stata chëla esperienza?
Tl 2009 ovi per l prim iede abù da nfé cun Giorgio Moroder. Iló ans sunà cun la urchestra Sonoton si mujiga dal film Scarface. Tl 2017 éi fat deberieda cun mi cumpani Georg Malfertheiner doi aranjamënc dla cianties “Call me” y “Take my breath away” per l “Giorgio Moroder Live Tour”. Tl 2019 me à cuntatà l ambolt de Urtijëi Tobia Moroder, cun l’idea de ti scinché al zitadin d’unëur n medley di pec plu cunescui de Giorgio te n aranjamënt per la Mujiga de Urtijëi. L’idea fossa pona sambën stata de ti suné dant l pez cun la Mujiga, ma purtruep iel pona unit la pandemia y nsci ne sons nchin ncuei mo nia stai boni de ti l lascé audì. Ma l ann passà ti ons sëuradat na bela partitura dl aranjamënt cun la pruspetiva de pudëi ti l suné dant tl daunì. Ie spere che pudonse l fé chëst ann, y sambën speri che mi aranjamënt ti pleje a Giorgio.

[Bruno Maruca]