Fabrizio “Biz” Senoner y si pruvocazions
Na ntervista al artist de Gherdëina de 38 ani che ulëssa vester “nia definibl”

Do la cariera da hockeist, se à Fabrizio “Biz” Senoner “smacà ite” prufesciunalmënter te si gran pascion: l’ert. Coche l auza ora nstës, te vel’ maniera, ne n’ie Biz segurdenó n artist de Gherdëina “tlassich”.

Can y co nasc pa l Biz artist?
Son nasciù te na cësa plëina de chedri y de opres d’ert, davia che mi pere, mi nëine y mi besavon fova duc artisć. Son chersciù ite te chesta situazion te chëla n me à dat da ntënder la mpurtanza dl’ert. Mi pere nes à for fat jì ncantëur per l mond y plucheauter tla ziteies talianes, ulach son for jic a ti cialé a cosses de ert.
Zënzauter éi for sentì l bujën de pudëi fé chël che ue, y ne me é mei sentì bën a fé n lëur pra chël che l me univa dat dant cie fé. É fat la Scola d’Ert a Urtijëi, ulache é mpara a ziplé. Da dedò éi fat ani alalongia hockey sun dlacia. Te chëi ani fova chël mi prim pensier, nce sce é for mpo dessenià y depënt. Man man ie l bujën de me dé ju cun l’ert stat for majer y majer. Dan cin’ ani éi po’ lascia de fé a hockey propi per mancianza de lidëza che chësc sport, che fova deventà nce mi lëur, me dajova. Da iló inant me éi dat ju cun l’ert al 100%.

Ciunes ie pa la nfluenzes artistiches che te es abù y che te es mo for? Se àles pa mudà ti ani?
La nfluenzes artistiches se à dessegur mudà dassënn tl tëmp. Da pitl cialovi suvënz tres libri de ert, pluchauter di artisć plu cunesciui dl 1900, che fova zënzauter chëi che me plajova deplù. Danter i 15 y i 18 ani me plajova dassënn la pop art americana. É scumencià pona a me destaché l plu che la va da nfluenzes artistiches passedes per no resië de unì nfluenzà massa.
Mi nfluenzes al didancuei ie suvënz dates, nce zënza ulëi, da mujighes che aude, videos che cële, y pultredes che vëije plucheauter sun l fonin. Al didancuei vënien, nce zënza ulëi, bumbardei da pultredes y videos, y l ie scialdi saurì se pierder te chësta nfluenzes y do la rata for plu y plu rie abiné si streda tl’ert, che fossa chëla de vester uriginei al 100%. Fé do i autri y pluecheauter for inò nce sé nstës, ie for stat l ultimo che ësse ulù, nce sce l semea che l sibe unit belau mpuscibl.

Ti stil ne n’ie nia saurì da mëter ite te mé una na categuria? Ma ciuna definizion (o definizions) ti dajësses’a tu?
Mi stil se à for ino mudà. Tla Scola d’Ert fova mi stil plucheauter chël de ziplé do figures tlassiches. Da canche son ora dala scola incà, ne éi nia plu ziplà un n iede. É depënt, scumencian cun portraits a uele. Plu inant me éi dat ju cun la tecnica di sprays y a fé nstalations che n possa cunscidré n mix danter ubiec y pitura. É fat vel’ performance cun d’autri artisć, mpruvisan n cunzet te n valgun dis, metan adum cosses te na sala cun nylon sun chël che on sprizà su cun l spray, cun nce mujiga y poejies fates da mi cumpanies artisć. Iló unìvel mpruvisà truep, y chël me plajova y me plej mo for dassënn. Posse dì che mi stil ie propi chël de me mudé for inò tl tëmp. L sëmi de unì “nia definibl”, fossa, te chësc mond te chël che dut vën definì y cataloghisà, dessegur la majera aspirazion. Dessegur pòssen recunëscer mi stil te na pert de mi ert che feje, dantaldut ti depënc de scrites y per i culëures monocromatics y fluo.

N pratica, per spieghé te na maniera tlera, cie sort de ert fejes’a tu?
Ie feje pitures figuratives y uni tant astrates, depënje
scrites doples spustedes una sëura l’autra, che porta ala lum na parola nueva belau for n contraposizion cun la prima, feje nstalazions tla cuntreda, canche son te na zità depënji sun vel’ mur cun sprays y unitant feji performances cun d’autri artisć. Al mumënt me sàl drët nteressant a sprizé spray sun nylon.

Ciunes ie pa la tematiches cun chëles che te des ju plu gën?
Me dé tan che for ju cun tematiches atueles, coche l sfrutamënt di tieres y dla ressurses dla natura, pona nce cun la segurëza che tol la lidëza, cun politica y descriminazion che ne me va nia drë’ ju. Uni tant feji nce pitures de fantasia nia drë’ raziuneles. Retrac feji daniëura for mo gën.

Ciun senificat à pa abù l’ert per té te chisc doi ani de pandemia?
Te chisc doi ani de pandemia éi abù plu dl’aurela che dant per me dé ju cun ideies nueves. É povester nce udù che l ie stat plu rie abiné ideies propi ajache l ne n’ie nia saurì definì l mond coche l funziunea al mumënt. L ne n’ie nia saurì capì cie che ie drët y cie fauz, nce sce propi nsci éi capí che l drët o l fauz ie mé na ilujion, ajache chël che possa vester drët per vel’ un, ne n’ie nia drët per l auter. L ie na cuestion plucheauter persunela. Drët y fauz , amor y odio , blanch y fosch, rie y valënt: chisc cuntreres ie povester nce for stac tl zënter de mi ert, y é capì propi tres l’ert che chisc
cuntreres ie daniëura la medema cossa.

Ciun programs per ti ert es’a per l daunì?
Per prima cossa ulëssi me spusté n mumënt ora de Gherdëina y jì te vel’ zità a sté y a fé mi ert, magari nce mé per vel’ perioda dl ann. Nchin śën éi tan che for mé metù ora mi lëures te Gherdiëna, che me à bën for sapù bel, mé che l fossa dessegur ëura de me dé ju cun n publich plu nternaziunel propi per avëi n feedback nuef. L marcià digitel cun si NFT ie dessegur nteressant, y ulësse cialé de mëter a jì velch te chël ciamp, nce sce ne son mo drë’ nia stat bon de me apasciuné al’ert digitela. N’autra cossa che aré l mesun de fé proscimamenter ie chëla de fé vel’ scrita te na grandiscima dimenscion sun vel’ fassada de cëses per n proiet de na urganisazion statela per la ucajion dl aniverser dla mort dan trënt’ani di licares contra la mafia Falcone y Borsellino.

[Bruno Maruca]